Rucodelia Cuviosului Paisie Aghioritul

Categorii: Articole ; 16 June 2015
Print Friendly

Dragi creștini,

Astăzi vom aduce cu drag aminte de Cuviosul Paisie Aghioritul, un rucodelier cu mult har.

Încă de mic copil Starețului i-a plăcut munca. Era neobosit și avea mult spor la lucru. Mai tarziu, când a devenit tâmplar, lucra mult, deoarece își iubea mesaria. Lucra cu simțire și bună dispoziție, din toată inima sa. Unea cu munca lucrarea duhovnicească și iubirea de aproapele. În timp ce lucra, cânta și se ruga. […]
La rucodeliile călugărești Starețul era îndemânatic și neîntrecut. Dar și la lucrurile grele din mânăstire era neobosit și foarte priceput. Monahii care l-au cunoscut mărturisesc că ”tăia lemne mai repede decât tăietorii de lemne, rindeluia tot atât de repede ca și rindeua electrică, lucra cât zece oameni.”
La muntele Sinai făcea iconițe sculptate, cu Proorocul Moise primind Decalogul. La schitul Ivirului sculpta mai ales cruci de gât și cruci pentru agheasmă. Una dintre acestea avea saisprezece chipuri sculptate, la care se distingeau toate amanuntele, până și unghiile de la degete.
Starețul nu a mers la un meșter să învețe sculptura, ci a fost un autodidact. Singur s-a instruit și a devenit un sculptor desăvârșit. Lucrul mâinilor sale, pe lângă desăvârșirea artistică, avea și un deosebit har, deoarece era facut cu evlavie și rugăciune.
Odata, văzând pe un ucenic de-al său că împletea metanii, a învățat și el, iar de atunci a început să împletească mereu, chiar și când vorbea cu oamenii. Iar aceste metanii le dădea de binecuvântare. Dar cum aveau să ajungă pentru atâția oameni? De aceea cumpăra metanii de la pustnicii săraci și le dădea și pe acelea de binecuvântare. Suferința pricinuită de hernie, slăbirea puterilor trupești, precum și creșterea numărului de închinători au făcut ca impletitul metaniilor să fie rucodelia lui principală în ultimii ani.

Sfantul-Cuvios-Parinte-Paisie-Aghioritul-impletind-metanii
Rucodelia este izgonirea acediei și-l ajută pe monah să rămână în liniște. Starețul însă nu avea nevoie de astfel de mijlocire ajutătoare pentru a rămâne în pustie. Firește, lucra pentru a nu mânca pâine în zadar, deși nevoile lui personale erau foarte mici. De aceea foarte rar vindea rucodelie. Rucodelia pentru care el însuși se ostenea era o dovadă a marii lui dragoste, deoarece vroia să dăruiască ceva fiecăruia.
Pentru ca rucodelia monahilor să aibă binecuvântare, trebuie să se facă cu rugăciune și fără grabă. Spunea: ”Când facem rucodelie cu rugăciune și pace sufletească, atunci starea noastră duhovnicească se transmite, se întipărește în rucodelie, iar lumea o ia și primiește binecuvântare. ”
Starețul sfătuia ca lucrul de mână să se facă cu evlavie și bună rânduială.

Articol extras din cartea Viața Cuviosului Paisie Aghioritul, Ieromonahul Isaac, Editura Evanghelismos
Nadajduim ca rucodeliile noastre să urmeze sfaturilor Starețului Paisie.